Localitatea Brastavatu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine slava, insemnand "ulmisor"...

Localitatea Brastavatu este atestata documentar la 5 iulie 1550. Are numele de origine slava, insemnand "ulmisor", nume luat de la padurile de foioase existente in zona. Pana in 1830 a depins administrativ de localitatea Crusov, azi sat din componenta Brastavatului, alaturi de Gara Visina.

Crusovul sau Crusia, insemnand "par paduret" este atestat documentar din 20 mai 1388, cu ocazia daruirii acestei asezari M-rii Sf. Treime din Calimanesti, de catre Mircea cel Batran.
Pana in 1830, Brastavatu a depins administrativ de Crusov, iar intre 1830-1928, cele doua s-au administrat pe cont propriu. In urma legii administrative din 1928, odata infiintatre primariilor de centru, Brastavatu s-a administrat singura, iar Crusovu a apartinut de Studinita. Dupa primul razboi mondial, primariile s-au transformat in Comitete Provizorii, iar din 1946, de cand au luat fiinta Sfaturile Populare, Crusovul a fost orondat comunei Brastavatu, situatie ramasa pana in prezent.
In actualitate, comuna Brastavatu cuprinde satele: Brastavatu, Crusovul si Catunul Gara-Visina.
Suprafata totala a localitatii este de 7034ha (430ha in intravilan si 6604ha in extravialn), cu 1859 de locuinte si o popultie de 5293 de oameni.

Activitatile specifice sunt: agricultura (cultura cerealelor, plantelor tehnice si legumicultura), crestera animalelor, moraritul.
Institutiile existente pe raza comunei sunt: 2 scoli cu un efectiv de 600 de elevi, 2 gradinite cu 180 de copii prescolari, un centru de asistenta medicala aasigurata non stop care deserveste 8 camine, 3 cabinete medicale particulare, 1 cabinet de stomatologie, un cabinet medical veterinar, o farmacie, o agentie CEC, un camin cultural infiintat la initiativa preotului Spiridon si denumit Caminul Cultural "Brastaviceanu", in anul 1940.

In Brastavatu exista 3 biserici. Pe locul primei biserici, din lemn, a fost ridicata biserica actuala intre anii 1861-1864 prin stradania preotului Iancu, avand ca hram pe Sfantul Ierarh Nicolae. Acestuia ii urmeaza sprea slujire preotul Spiridon Ionescu care a avut un rol de seama in comunitate, slujind-o cu multa credinta si un patriotism uimitor. In timpul rascoalei de la 1907 el a condus masele, fiind cel mai ravnit de jandarmi. Prins, inchis si supus la chinuri, la intoarcerea acasa continua sa fie foarte activ. De altfel, el este primul invatator al satului, orele de curs tinandu-se in pridvorul bisericii. La altar i-a urmat fiul care a avut o activitate pe masura tatalui. In anul 1974 preotii Aurel Berbescu, Ion Mantea si credinciosii au restaurat biserica si au electrificat-o. Acum biserica are o biblioteca parohiala si o cantina sociala, unde o data pe luna manaca 20-50 enoriaasi. Prezenta numeroasa in biserica se datoreaza si Asociatiei Crestine "Oastea Domnului" a carei membrii numerosi se aduna dupa Sfanta Liturghie in Biserica.
Scoala dateaza in Brastavatu si Crusovul din anul 1894. Cele doua scoli urmaresc cresterea gradului de implicare al parintilor si al comunitatii in viata scolii. Elevii isi exprima sentimentele traite prin desene, cantece, versuri inchinate momentelor deosebite din viata Mantuitorului.

Comunitatea din Brastavatu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Stefan Golescu si preotul Radu Seapca din Celeiu ajung aici si organizeaza intrarea in Caracal. La rascola din martie 1907 au participat efectiv avand in frunte pe Spiridon, preotul satului, si cei doi invatatori Alex. Voinescu si Andrei Nicolaescu. Primul si al doilea razboi mondial au primit tributul comunitatii Brastavatu.
Specific pentru Brastavatu sunt riturile funerare. "Oamneii din Brastavatu continua sa traiasca dupa reperele mentalitatii traditionale, continua in acelasi timp sa traiasca dupa sistemul valorilor sentimentale". (Cristina Mihaila - "toate sunt cu rostul lor" - sensul spiritual al riturilor funerare din satul Brastavatu.)

Personalitati plecate din randul brastavicenilor si cu care se mandresc sunt: George Stancu Predeteanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Stefan Oprescu, Craciun Patru, Gheorghe Dachin, medic si scritor, al carui nume il poarta biblioteca din comuna.
Intrarea in Uniunea Europena pune comunitatea din Brastavatu in fata unor noi provocari. Dar ea are in frunte oameni demni de numele inaintasilor care au transformat satul de-a lungul anilor.
Standardul de viata si civilizatie trinde spre cote inalte in aceasta comuna, viitorul depinzand de vointa, puterea si daruirea fiecarui membru al comunitatii.